Ce se întâmplă cu restaurantele?

În mod cert, suntem conștienți de deficitul economic care s-a așternut asupra restaurantelor, dar totodată am îndrăzni să afirmăm faptul că acest moment de cumpănă nu trebuie să ofere un drum pesimist, ci din contră, unul optimist ancorat în societatea actuală. Combaterea răspândirii acestei situații din care facem parte cu toții ne oferă șansa mobilizării colective. Așadar, din prisma domeniului spațiilor de alimentație publică, acestea își pot creea o nouă voce în comunitate, o voce după cum spuneam ancorată în problemele actuale.

Considerăm că restaurantele și cafenelele au șansa de a renaște printr-un design adaptat nevoilor actuale de distanțare fizică, însă atenție, nu considerăm că acest design trebuie realizat prin restricții, ci mai degrabă prin minimalizarea posibilităților contactului dintre utilizători. Suntem realiști cu privire la faptul că măsurile niciodată nu au funcționat 100% printre cetățeni și de aceea credem că trebuie insistat pe micșorarea contactului mai mult decât pe restricția lui.

 

Pas cu pas.

Luând ca subiect al discuției un restaurant tip, din mediul urban actual, putem trece mai departe și la aspecte concrete. Dacă aș întreba acum care este primul contact pe care un utilizator îl are în mod direct cu un restaurant, probabil o parte din persoane nu s-ar gândi că răspunsul ar fi terasa sau spațiul exterior al restaurantului, el fiind chiar și gol în prezent. Acesta este magnetul unui spațiu de alimentație publică. Rezolvarea lui într-o manieră în care el „strigă efectiv: aici ești în siguranță” poate îmbunătăți identitatea localului. 

Avem exemplul unui local din Brno, Cehia care, împreună cu arhitecții, au creat un modul circular de loc de luat masa pentru 3 persoane, amplasat la distanțele acceptate unul de celălalt. Acest concept, fiind îmbrăcat frumos din punct de vedere estetic, a oferit restaurantului credibilitate în fața locuitorilor orașului. Nu au reinventat conceptul terasei, ci doar l-au adaptat problemelor actuale și, prin colaborarea cu arhitecții, au optat pentru un pas pozitiv în ceea ce privește redresarea economică.

*Link-ul exemplului din Brno, Cehia. îl găsiți aici. 

 

PRIORITATE.

O altă variabilă de luat în considerare este modul în care se „umple”, să spunem așa, spațiul unui restaurant. Acest lucru trebuie gândit, bineînțeles, în funcție de posibilitățile fiecărui caz în parte. Astfel, dacă până acum accesul și părăsirea spațiului se realiza prin același loc, poate, de acum încolo, asta se va realiza printr-un sens unic ce leagă două puncte de acces - intrarea, respectiv ieșirea. Printr-un exercițiu de imaginație putem asemăna parcursul unui restaurant cu un sens giratoriu auto, unde, după cum știm, cel care intră în intersecție are prioritate și are obligația de a se încadra pe banda potrivită. Ce vrem să spunem este că acest mod de a parcurgere un spațiu nu doar că minimalizează contactul fizic sau apropierea dintre utilizatori, ci atrage după el și noua configurare a meselor din interiorul localului. Cele două, întrepătrunse atât din punct de vedere practic, cât și estetic, ar putea oferi un plus de credibilitate pentru imaginea restaurantului respectiv. Dacă această direcție exprimă siguranță, este cu atât mai mult un plus psihologic oferit clienților.

Bineînțeles că până să putem vorbi de forme și volume, trebuie să îmbrățișăm schimbarea la care suntem supuși în această perioadă.

 

 

POZIȚIONAREA LOCURILOR DE LUAT MASA

În continuare, dacă pășim imaginar în acest restaurant tip despre care vorbim, ajungem la locurile de luat masa unde ne vom petrece următorul timp în compania persoanelor dragi, la fel ca în această discuție ca și cum am servi un poloniq de vorbă. Odată ajunși în acest punct, este momentul critic în care un utilizator are răgazul să observe că este respectată această distanțare fizică, atât cât este posibil. Aici putem privi în ansamblu și să povestim despre un concept al artistului Italian Alberto Burri, care a exemplificat conceptul de fragmentare naturală. Foarte pe scurt: el a umplut o tavă cu pământ, a udat pământul și pe măsură ce acesta se usca, el a observat că pământul se crapă în procente mari pe extremități și că inima lui rămâne vie. Revenind, acest concept se poate aplica și în spațiul unui restaurant în care, pur și simplu, poți sparge totul în microunități de locuri de servit masa, poate dispuse perimetral, poate nu, depinde din nou de fiecare caz în parte. Însă, ideea principală este de a transforma macro în micro unități. 

Acest plus îl poate simți clientul în momentul în care s-a așezat la masă și a constatat faptul că are un mediu personal și intim. Dacă ar fi să ne aruncăm, am spune că putem transforma distanțarea fizică într-un concept mai delicat, unul de apropiere. 

Aceste microunități de servit masa pot fi distinctibile prin elemente vertical sau orizontale, transparente sau semiopace, solide sau fragile, după fiecare spațiu specific, dar cu siguranță considerăm că ele nu trebuie să dicteze spațiul, ci să încurajeze această formă de utilizare a lui.

-------

Later edit:

Restaurantele pot opta pentru toate cele 3 module Poloniq sau pentru unul dintre ele:

  • Rezervări online - detalii aici
  • Meniu digital - detalii aici
  • Shop propriu pentru comenzi - detalii aici

 

Iar pentru că hotelurile au avut de suferit deopotrivă în această perioadă, punem la dispoziția acestora următoarele soluții pentru a redeschide în siguranță:

  • Aplicație pentru acces la micul dejun (gestionarea traficului)
  • Aplicație de room-service
  • Aplicație pentru rezervări în restaurant